© 2018 -- Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște

  • Facebook Social Icon
  • Twitter Social Icon
  • Google+ Social Icon
Please reload

Recent Posts

ZIUA UNIRII LA „CASA ROMANȚEI”

January 23, 2020

1/10
Please reload

Featured Posts

Mircea Diaconu: Trezirea României se face prin repere ale identităţii sale

 

„Suntem datori să facem ca toţi să afle despre Casa Romanţei”

 

ANDREI VASILIU

 

 

Vineri, Casa Romanţei din Târgovişte - spaţiu muzeal unic în România aflat sub patronajul Federaţiei Europene a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO (FEACU) a primit un oaspete drag, un vizitator preţios, un mare prieten şi iubitor al Romanţei: îndrăgitul actor Mircea Diaconu, europarlamentar şi om de cultură! Cu această ocazie, amfitrionii Alina Mavrodin Vasiliu şi Teodor Vasiliu i-au oferit lui Mircea Diaconu “Istoria Crizantemei de aur”, albumul “Poveşti de dragoste” şi i-au lansat invitaţia călduroasă de a organiza împreună evenimente frumoase la Casa Romanţei din Târgovişte. Mircea Diaconu s-a declarat impresionat de acest spaţiu muzeal unic în România, spunând că merită să fie intens promovat! Cu vizita de vineri, 4 mai a.c., la Casa Romanţei, Mircea Diaconu a început, de la Târgovişte, Turul României 2018 şi a lansat proiectul: “Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc”. Centrul Cultural pentru UNESCO “Cetatea Romanţei” din Târgovişte şi cotidianul Jurnal de Dâmboviţa susţin acest proiect de interes naţional lansat de europarlamentarul Mircea Diaconu în anul celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918!

 

 

Mircea Diaconu: „Târgoviştea este reper patrimonial”

 

ALINA MAVRODIN VASILIU

 

 

Interviu în exclusivitate cu europarlamentarul Mircea Diaconu

 

Rep.: Suntem onoraţi să avem un dialog foarte sincer şi deschis cu maestrul Mircea Diaconu, europarlamentar independent care şi-a început Turul României cu vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti – Târgovişte. De ce aţi ales Târgovişte ca punct de plecare?

- Târgovişte este o zonă foarte încărcată de istorie, dar nu am venit doar pentru asta. Târgovişte este unul dintre reperele importante pe traseul capitalelor româneşti, un posibil proiect care întârzie. Am încercat să-l iniţiez acum 2 ani de zile, însă nu s-a întâmplat nimic. Fireşte, am venit cu o altă variantă, în care Târgoviştea este inclusă ca reper patrimonial.

Rep.: Este vorba despre proiectul pe care îl lansaţi odată cu acest Tur al României şi care se numeşte „Reţeaua naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc”, proiect pe care şi noi, de la Târgovişte, îl salutăm şi îl susţinem. Ce urmăriţi prin acest nou proiect?

- Este special lansat în acest an, fiindcă ar fi o reţea de locaţii, de «fabrici» ale identităţii naţionale. Produsul acestor fabrici este finalmente identitatea naţională. Materialul de lucru îl reprezintă toate descoperirile arheologice, ca să aflăm într-un final cine suntem, de unde venim, cât de mult putem şti despre strămoşii noştri. Noi suntem moştenitorii a tot ceea ce a fost aici de milenii şi este un subiect mult mai vechi decât conceptul de latinitate care ne-a adus emanciparea, concept lansat de Şcoala Ardeleană în sec. al XVIII-lea. Acestea trebuie adunate într-o singură frază puternică şi anume că suntem civilizaţia spaţiului românesc. Românul care pleacă prin lume trebuie să aibă repere ale identităţii sale. Trezirea României din sec al XIX-lea a avut la bază un astfel de concept. Argumentele istorice sunt mult mai multe decât atunci. Conceptul de conştiinţă de sine trebuie remotivat. La acest lucru trebuie să lucreze toată lumea, să punem o cărămidă cu toţii la acest edificiu, de la simpli cetăţeni la Academie, Parlament, Guvern...

Rep.: Noi am înfiinţat, la Târgovişte, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanţei” dedicat salvgardării şi promovării patrimoniului cultural material şi imaterial din această zonă istorică a ţării. Totodată, asigurăm direcţia artistică a Festivalului Naţional de Romanţe „Crizantema de aur”, dedicat Romanţei ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale. Este un festival care se desfăşoară de 50 de ani neîntrerupt la Târgovişte pentru a promova şi proteja Romanţa românească. De asemenea, am realizat şi inaugurat la Târgovişte „Casa Romanţei”. Ce impresie v-a lăsat şi ce credeţi că poate reprezenta Romanţa pe această scenă a patrimoniului cultural imaterial.

- Suntem datori să facem ca toţi să afle despre Casa Romanţei, trebuie să ştie cât mai mulţi oameni că există. Îmi doresc tare mult şi sunt sigur că va funcţiona foarte bine, să existe efectul de aşteptare publică, aşa cum s-a întâmplat cu ia românească, iar romanţa să păşească pe acelaşi drum, de succes şi de reper de identitate naţională şi internaţională.

Rep.: Romanţa, alături de fado, de şansonetă, de canţonetă, de lied, străluceşte printre genurile muzicale de patrimoniu. Ştiu că sunteţi mare iubitor de romanţă. De ce iubiţi romanţa românească?

- Tatăl meu era învăţător şi cânta superb, bunicul era preot şi când erau sărbători se umplea casa de preoţi şi de învăţători şi se cântau, invariabil, romanţe. De 60 şi ceva de ani avem un caiet mare în care fiecare dintre noi a scris romanţe şi le cântam până dimineaţa. Ar trebui să învăţăm să promovăm Romanţa, pentru că a rămas uitată într-un colţ al culturii noastre şi în albumele bunicilor. Este o prostie!

Rep.: Dumneavoastră aţi pornit acest Tur al României cu speranţă, dar şi cu o durere pentru lucruri care trebuiau să se întâmple demult. Este multă neglijenţă în salvgardarea patrimoniului. Se spune că nu aduce bani cultura. Ce le transmiteţi celor care propagă acest mesaj?

- Studii ale Comisiei Europene spun că din 1 Euro investit în patrimoniu se obţin 27 euro profit. Este vorba de investiţii integrate în societate, nu în varianta de muzeu cu lacăt pe el, ci integrat în viaţa de zi cu zi.

Rep.: Ne-aţi adus şi un raport de activitate al europarlamentarului Mircea Diaconu. Veţi rămâne independent şi mai departe?

- Voi rămâne independent, orice ar fi. Nu ştiu ce se va întâmpla la următoarele alegeri. După acest tur al României îmi va fi mai clar un pic. Cel mai mult însă îmi doresc, dacă mai am de muncit, să muncesc în ţară decât afară. Nu ştiu dacă voi continua activitatea la Parlamentul European, în urma turului voi lua temperatura unei realităţi cetăţeneşti şi îmi voi da seama. Fac acest tur în fiecare an şi mereu vin şi alţi oameni la întâlnirile pe care le organizez. Înseamnă că rămâne ceva din acest întâlniri.

Rep.: Sunteţi raportor pe proiectul Anului European al Patrimoniului Cultural. Cum se desfăşoară acest proiect în România?

- În România, proiectul Anului European al Patrimoniului Cultural stă aproape pe loc, în rest, în afară merge foarte bine. Se pare că sunt nişte idei, dar este târziu, suntem la jumătatea anului. În România, INP derulează acest proiect, din partea Ministerului Culturii, dar mi-au spus că lucrează foarte greu şi nu au avut o comunicare fericită cu ministerul. Sunt fonduri pentru comunicare şi promovare, nu pentru renovări şi construcţii. Dacă nu venim cu proiecte, le vom pierde.Vor fi discuţii şi conferinţe pe tot parcursul anului şi din aceste acţiuni se vor extrage politicile şi strategiile culturale viitoare.

Rep.: Ce mesaj aveţi pentru autorităţile din Târgovişte?

- Aici se mai spune Cetatea Târgoviştei. Îndemnul meu către toată lumea este: „Purtaţi-vă ca într-o cetate, uniţi ca într-o cetate!”.

 

 

sursa: www.jurnaldedambovita.ro

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us