© 2018 -- Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște

  • Facebook Social Icon
  • Twitter Social Icon
  • Google+ Social Icon
Please reload

Recent Posts

"Academia Tinerețea Romanței", în premieră la Târgoviște

September 3, 2019

1/10
Please reload

Featured Posts

Prezentarea Culegerii „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”

October 20, 2016

CUVÂNT ÎNAINTE

 

 

Romanța a găsit, la Târgoviște, încă din anul 1968, scena cea mai fidelă, care a respectat-o, a promovat-o și a ocrotit-o neîntrerupt timp de 49 de ani. Această statornicie vorbește de la sine despre rezistența gingașei romanțe românești de-a lungul deceniilor, precum și despre dedicația organizatorilor târgovișteni de a adăuga an de an câte o crizantemă de aur în buchetul acestui mare eveniment muzical național.

Marii creatori și interpreți de romanțe au contribuit, la rândul lor, în mod substanțial la transformarea acestui eveniment muzical autumnal din cetatea natală a compozitorului Ionel Fernic, a poeților Văcărești și a vestiților lăutari într-un fenomen muzical căruia cronicarii și muzicologii i-au dedicat pagini sublime. Iată una dintre ele, aparținând reputatului muzicolog George Sbârcea:

„Departe de a fi un gen istovit, romanța continuă să îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o linie evolutivă în neîntreruptă schimbare, modificare, adaptare de la cântecele «de lume» ale lui Anton Pann - romanțe și ele în mare parte ! - la șuvoiul de melodii lirice din a doua jumătate a secolului trecut, culminând în «Mai am un singur dor» de Guilelm Șorban pe versurile lui Mihai Eminescu. Sau de la romanțele lui Eduard Caudella, George Cavadia și Gheorghe I. Brătianu, la cele de Ionel Băjescu-Oardă, Ionel Fernic, Alexandru Leon și, în sfârșit, la romanțele lui Ion Vasilescu, Henry Mălineanu, Florentin Delmar, Aurel Giroveanu, Nelu Danielescu etc. O recoltă bogată și variată, care are o istorie ce merită să fie cunoscută odată ce ea pare să înceapă la Târgoviște, de unde primește impulsuri noi, introducând în circuitul muzical al țării zeci și zeci de romanțe (…)

Romanța s-a ivit purtând pe actul de naștere pecetea inelară a poeziei aflate și azi în capiștea literaturii românești. Se spune că nicio istorie nu face salturi. Istoria romanței a trebuit totuși să facă salturi fără număr, unele chiar mortale, pentru a-și menține existența. Întâiul salt a fost de la Ienăchiță Văcărescu, care o ținea, în mare cinste, la mesele sale, la Iancu Văcărescu și Heliade Rădulescu. După cel de-al doilea salt, romanța ajunge, prin dascălul Anton Pann, la Dimitrie Florescu, compozitorul ce-i croiește veștmântul occidental cu care romanța sare la Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, pentru ca apoi să ajungă la Ionel Fernic, de sub inspirația căruia, în douăzeci de ani de cizelare modernă, să plece mai departe, strecurându-se printre alte genuri muzicale. Fiecare salt cu traumatismele lui și cu alt rând de cearcăne vinete pe vise”. („Romanța și povestea ei”, Târgoviște, 1980).

Dacă Târgoviștea dăduse doi înzestrați făurari de romanțe - Dimitrie Florescu și Ionel Fernic, nu trebuie uitate nicidecum generațiile de lăutari formați la școala romanței târgoviștene. Repertoriul acestora avea să-l inspire și pe ilustrul compozitor și dirijor român George Enescu, despre care cronicarii vremii ne asigură că și-ar fi îmbogățit celebrele Rapsodii și cu acorduri „culese de pe vioara lui Radu Urziceanu”. Există însă mărturii și chiar partituri de o inestimabilă valoare, pe care efortul de a edita această culegere ni le-a oferit ca pe o recompensă de suflet. Una dintre cele mai vechi romanțe compuse în România, cu autor cunoscut, am aflat că aparține compozitorului Ciprian Porumbescu. Ne dorim să o publicăm într-o viitoare culegere, în semn de prețuire pentru îndelungata istorie a romanței - gen muzical pe care ne străduim să îl înscriem pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.

La trecut-i mare, prezentul și viitorul romanței sunt asigurate și de creațiile în primă audiție lansate pe scena „Crizantemei de Aur” de la Târgoviște, cărora le-au adus celebritate nu doar interpretările memorabile ale artiștilor care le-au dat viață, ci și versurile marilor poeți Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, Veronica Micle, Șt. O. Iosif, Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, Arthur Enășescu, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Beniuc, cărora li s-au alăturat nume noi de poeți.

Cele peste 200 de partituri de romanțe (recuperate cu mare dificultate din cele mai diverse surse), dintre care am selecționat 100 pentru această culegere, aduc elogiu noilor generații de compozitori, poeți și textieri care și-au unit destinele artistice cu cele ale festivalului.

Creatorii dâmbovițeni se află și ei la loc de cinste în prezenta culegere, cu atât mai mult cu cât unele dintre romanțele lor au primit laurii concursului de creație și au intrat în repertoriile interpreților, trecând astfel proba timpului. Creațiile semnate de Dan Stoian, Ioan Tomescu, Lucian Vlădescu, Vasile Puiu Chiriuc, Constantin Perțea, Marcel Morărescu, dar și cele pe versurile poeților dâmbovițeni George Coandă, Valeriu Cosmin, Constantin Manolescu, Grigore Grigore, Alexandru Stark și alții s-au alăturat cu succes creațiilor marilor compozitori și poeți români în mișcarea de rezistență a romanței pe scena muzicală a țării.

Istoria romanței, din care fac parte, cu îndreptățire, și partiturile cuprinse în prezenta culegere, a consemnat și dezbateri aprinse - binevenite, credem noi - susținute de cei care revendicau romanța către un gen muzical sau altul, concluzia fiind, după aproape jumătate de secol, că romanța a inspirat celelalte genuri muzicale, fără să-și piardă identitatea. Reputatul muzicolog George Sbârcea, cu autoritatea-i incontestabilă în domeniu pusă în slujba descifrării destinului romanței, ne-a asigurat că începuturile romanței, în forma ei modernă, pot fi plasate, fără teama de a greși, în perioada revoluției pașoptiste, „în care romanța își afirmă definitiv locul și rostul în categoria divertismentului artistic”. Aflăm din aceeași sursă că, la mijlocul secolului al XIX-lea, romanța se răspândise nu doar în orașele și târgurile țării, ci și la sate, evoluând spectaculos, de la repertoriul tarafurilor la cel al artiștilor dramatici și urcând cu aplomb pe scenele muzicale în spectacole de operetă și de revistă. Devenise, fără doar și poate, un gen „la modă”. Editorii se întreceau să scoată caiete cu romanțe, iar librarii - să le vândă! După apariția radioului și, mai ales, a televiziunii, romanța a intrat în casele milioanelor de români. Nu este de mirare că se bucura de mare succes. Cu așa „ploaie de stele” pe scena ei, a mai provocat și câte o „Furtună în Olimpul romanței”, cum a fost cea pe care cronicarii au numit-o „războiul celor două crizanteme”, între marile artiste Ioana Radu și Cleopatra Melidoneanu.

Evoluția romanței s-a datorat, însă, în mare măsură și concursurilor de creație ale Festivalului Național „Crizantema de Aur” de la Târgoviște, din a cărui echipă au făcut parte, timp de zeci de ani, Ministerul Culturii, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Televiziunea Română, Radio România. Studioul de Filme „Alexandru Sahia” și Casa de discuri Electrecord au contribuit și ele din plin la promovarea romanței, a interpreților și a creatorilor săi. Astfel, municipiul Târgoviște a intrat în conștiința națională ca o redutabilă cetate a romanței, care apără acest gen muzical de patrimoniu al culturii noastre naționale.

Iată că organizatorii acestui festival au considerat că este de datoria lor să facă efortul de a edita această culegere cu 100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur de-a lungul a patru decenii, pentru a le readuce în repertoriile tinerilor concurenți participanți la secțiunea Interpretare a festivalului, precum și în cele ale artiștilor consacrați. Mărturisesc însă că efortul de a recupera partiturile romanțelor lansate în primă audiție la Crizantema de Aur mi-a depășit cu mult așteptările, întrucât aveam să constat că, din motive cărora cu greu le pot găsi o scuză, s-au pierdut sute de partituri de romanțe, orchestrațiile lor și, odată cu ele, adevărate pagini din istoria muzicală a acestui mare eveniment național. Am apelat, în acest demers, la surse private și publice, la compozitori, textieri, interpreți, precum și la familiile acestora, fără a avea cumva pretenția că le-am epuizat. Tocmai de aceea, pe site-ul www.crizantemaaur.ro am precizat că lista rămâne deschisă și toți aceia care dețin partituri ale unor romanțe lansate la concursurile de creație sunt invitați să ne contacteze și să ni le trimită.

Doresc să aduc mulțumiri celor care au răspuns cu deosebită promptitudine apelului meu: doamnei Camelia Dăscălescu, domnului Constantin Arvinte, domnului Lucian Vlădescu, domnului Constantin Bardan, domnului Mircea Ciugudean, domnului Ionel Bratu-Voicescu, doamnei Svetlana Badrajan și doamnei Larisa Corobcean (Republica Moldova), domnului Mălin Mălineanu (președintele Fundației „Henry Mălineanu”, doamnei Cici Mizrahy (soția compozitorului Dan Mizrahy), doamnei Mariana Cristinoiu (soția compozitorului Ion Cristinoiu), doamnei Gabriela Scraba - redactor șef Radio România (fiica doamnei Gliceria Gaciu, deținătoare a Trofeului „Crizantema de Aur”), doamnei Mimi Popovici (soția compozitorului Titel Popovici), doamnei Cristina Drăgănescu-Ilieș (nepoata compozitorului Ioan Tomescu), domnului Valentin Veselovski (fiul compozitorului Vasile Veselovski) și doamnei Magda Suciu (pentru partiturile romanțelor compuse de domnul Paraschiv Oprea). Nu în ultimul rând, ci cu deosebită prețuire, îmi exprim gratitudinea față de domnul Octavian Ursulescu și doamna Eugenia Câlția (de la Revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România).

În final, le mulțumesc organizatorilor festivalului: Primăriei Târgoviște, Consiliului Local Municipal Târgoviște și domnului Primar Cristian Stan, Consiliului Județean Dâmbovița și domnului Președinte Adrian Țuțuianu, Teatrului „Tony Bulandra” din Târgoviște și domnului Director Mihai Constantin Ranin, care au sprijinit acest proiect artistic dedicat editării culegerii „100 de romanțe lansate la Crizantema de Aur”. Organizatorii au dorit, astfel, să onoreze ediția a 49-a a Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de Aur” - 2016, care se desfășoară, pentru prima dată în istoria sa, sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și, totodată, să pregătească ediția jubiliară a festivalului, dedicată aniversării la Târgoviște a unei jumătăți de veac de interpretare și creație a romanței.

 

Alina Mavrodin Vasiliu

Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”,

ediția a 49-a, Târgoviște, 2016

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us